Cultura mediului construit şi calitatea vieţii este unică în spaţiul public românesc atât al profesiilor liberale, cât şi prin prisma faptului că nu a devenit politică de stat, similar majorităţii statelor europene. Valoarea şi semnificaţia ei transcend limitele temporale stabilite iniţial în titulatură, prin principiile de bună practică identificate, prin definirea rolului şi a misiunilor fiecărui actor implicat în dezvoltarea mediului construit şi, mai ales, prin elaborarea unei viziuni integratoare a procesului construirii, cu efecte concrete asupra calităţii vieţii.
Politica pentru arhitectură în România se alătură legislaţiei şi Codului deontologic al profesiei în ghidarea exercitării profesiunii de arhitect, depăşind nivelul teoretic şi tehnic şi propunând cercetări, studii de caz şi soluţii concrete problemelor identificate. Politica pentru arhitectură este un material de referinţă pentru formarea şi educarea percepţiei administraţiei centrale şi locale în gestionarea spaţiului public, în conduita profesională şi în înţelegerea implicaţiilor şi a relevanţei deciziei administrative asupra utilizării şi devenirii spațiului public.
Politica pentru arhitectură este, mai ales, un manual de atitudine şi conştiinţă civică. Explică rolul şi implicaţiile fiecărui actor în dezvoltarea mediului construit şi îi conferă utilizatorului final, fie beneficiarul direct al serviciilor de arhitectură sau utilizatorul spaţiului public, percepţia corectă a nevoii de calitate şi corectitudine în construire. Răspunsul acestuia nu poate fi decât similar: putem avea atâta corectitudine în aprecierea şi utilizarea spaţiului public câtă corectitudine suntem dispuşi să oferim în construirea lui.
